Recent s-a încheiat Milano Design Week, cel mai important eveniment global dedicat designului de mobilier dar nu numai. Pe lângă prezentările găzduite de standurile Salonului de mobilă, orașul este invadat de expoziții, instalații și evenimente menite să atragă cât mai mulți vizitatori, fie ei profesioniști în domeniu sau oameni interesați de cultura vizuală. Probabil că numitorul comun au fost cozile imense în fața multor astfel de spații de expoziții, asta în ciuda numărului copleșitor de adrese de vizitat.
După o săptămână intensă și aproape 100 de km de pași putem spune că am reușit să intuim câteva direcții estetice înspre care se îndreaptă creațiile de design și mai ales amenajările de interior ale viitorului apropiat.
Trăim o epocă marcată de incertitudini, de schimbări la nivel social și economic, dar și una în care tehnologia se face din ce în ce mai des simțită în viețile noastre. Și asta are impact și asupra manierei în care industria se raportează la designul și producția mobilierului și a obiectelor de decor ce vor fi prezente în interioarele noastre.
Probabil cel mai interesant trend pe care l-am sesizat este o explozie de mini colecții produse și distribuite în serii limitate sau unicat de către creatorii lor sau un mic grup de designeri. Accesul la ateliere și mici fabrici care să pună în producție astfel de obiecte este mult mai mare, multe dintre ele fiind fabricate local, folosind un minim de resurse.
O altă direcție interesantă este căutarea reflexiilor în suprafețele pieselor de mobilier, un soi de nevoie de a crea senzația de spațiu, de expansiune. Prin urmare au dominat materiale precum inoxul, oglinda, sticla texturată sau colorată, lemnul lăcuit lucios. Astfel de materiale erau deseori juxtapuse cu elemente delicate, de pildă perdele fine blană sintetică sau perne pufoase.
În paralel am putut observa și o nevoie de relaxare într-o ambianță de baie turcească, un spațiu punctat de materiale naturale, în culori calme. Brandurile de ceramică au prezentat colecții de plăci decorative menite să îmbrace chiar și pereții camerelor de zi sau ale unor spații publice precum restaurante. Multe sunt realizate artizanal și prețiozitatea lor le face să fie folosite chiar și pe suprafețe mai mici, cu scop pur decorativ.
Căutarea calmului s-a reflectat și în trendul elementelor moi, pufoase, un univers aproape oniric, departe de rigurozitatea designului modernist. Cel mai bun exemplu l-a reprezentat expoziția designerului Faye Toogood intitulată Rude Arts Club, un spațiu menit să te îmbie la contemplație și relaxare. Piesele au un aer aproape efemer și organic, într-un stil ce amintește de atmosfera senzuală și intimă a interioarelor din anii ’70. De altfel, multe piese de design din acea perioadă sunt re-editate iar un autentic reprezentant al epocii, danezul Verner Panton, a fost omagiat într-o expoziție ce cuprinde cele mai iconice piese ale sale.
Tehnologia de vârf în acest moment ne permite să producem mai rapid, mai eficient și cu mai puțină risipă. Să integrăm în noile produse din ce în ce mai multe materiale naturale, ușor de reciclat sau degradat, de pildă bioplastic, hârtie și carton reciclat sau teracotă. Dar și să permitem din ce în ce mai multor oameni să descopere creații noi și interesante prin intermediul canalelor sociale. Designerul ocupă locul central iar etica de muncă și atitudinea sa socială și politică capătă o și mai mare importanță. Creatorii investesc cea mai multă energie în procesul de cercetare al materialelor, într-o vreme în care poluarea și risipa au generat o adevărată criză globală.
Credite poze: Iulia Ștefănescu, Mihai Gurei
