Mihai Popescu (Twins Design), unul dintre cei mai activi designeri de interior ai momentului, va susține o conferință în cadrul expoziției retrospective "Eames by Vitra", în seara de 3 octombrie, la The Ark, începând cu orele 19. Acest eveniment este susținut de designist.ro.
Cum ți-ai început cariera de designer?
Mama mea este arhitect și cu siguranță ea a fost cea care m-a împins în direcția asta. Ei i se datorează totul. Am urmat școala de arte plastice, iar după terminarea liceului am decis să rămân un an acasă deoarece eram ușor confuz în privința facultății la care urma să mă înscriu. S-a dovedit a fi o alegere înțeleaptă căci un an mai târziu am intrat la facultatea de design.
Le Bistro
Mergeam deseori la atelierul mamei și de mic m-a atras manufactura, tâmplăria, machetarea. Îmi plăcea pur și simplu munca fizică a unui designer, nu neapărat cea de creație. Interacționam cu materialele de câte ori aveam ocazia și meșteream la bicicletă doar din plăcere, nu că ar fi avut neapărată nevoie de vreo reparație.
Mi-aș fi dorit să răspund că nu am un anume fir director. Însă fiecare designer de interior are o direcție sau a avut la un moment dat una. În orice caz, sunt de părere că acest aspect este direct legat și influențat și de ce se întâmplă cu piața.
Le Club
Care este proiectul tău de suflet?
Întotdeauna ultimul! Aici fac referire la pub-ul Biutiful. A fost multă manufactură la mijloc. Am vrut să tratez fiecare colțișor altfel. Și dacă vei ajunge acolo să bei o bere, vei observa foarte multe detalii: de la accesoriile și piesele de mobilier, până la finisajele clădirii.
Călătoriile și Nadia, soția mea. Însă sursa principală de inspirație este săptămâna de design de la Milano, în fiecare an în luna aprilie. Sounds "fair" to me!
Interesant este faptul că sunt atât beneficiarul lucrării cât și designerul ei. Aș putea spune că rezultatul este unul fericit din mai multe motive. Atunci când nu ai niște limite strânse de buget, iei deciziile mult mai repede. Lucrezi tu cu tine, este totul mult mai "intim". Pe de altă parte ai și o grămadă de responsabilități. Dacă se întâmplă să greșești ceva, totul pică pe tine.
L-am botezat un "El Dorado" al Bucureștiului. Multă lume crede că odată ce ai pus piciorul acolo, nu ai cum să nu dai de aur. Total fals! Mai nou, de când și eu sunt proprietarul unui business în zonă îmi dau seama că nu este chiar așa. Toată lumea îl privește ca pe un câștig imediat. De aici vine și explozia de locații. Iar beneficiarii acestor locații nu sunt deloc atenți la detalii, se grăbesc să deschidă afacerea și să încaseze bani cât mai repede posibil. Însă la fel de repede cum le deschid, așa le și închid. Cu cât depui mai mult efort și pui mai mult suflet în businessul tău, cu atât îl menți mai mult în viață. Spațiul în care acum se află Biutiful este diferit de tot ce am întâlnit până acum. În vecinătate sunt clădiri abandonate, unele în paragină, fiecare cu particularitățile ei. E ceva nou și pentru designeri. Redescoperă un alt București, cel din perioada interbelică. Din spectrul business, Centrul Vechi va rămâne multă vreme de acum încolo un hot spot. Singurul lucru ce îl amenință direct este un eventual cutremur. Însă chiar și după această calamitate, clădirile se vor reconstrui, căci Centrul Vechi este acel gen de zonă de care orice capitală are nevoie.
Când vine vorba de clienți, în momentul de față, consider că este un amestec amețitor, Centrul Vechi este potrivit oricărui target. Dacă locațiile din zonă o iau într-o direcție bună, automat se va schimba și clientela. Mă bucur să văd mulți străini. Cred că este prima lor opțiune atunci când vine vorba de obiective turistice.
Te manifești destul de intens în zona de design de mobilier atunci când amenajezi un spațiu. Te vezi evoluând spre dezvoltarea unei colecții proprii de obiecte sau acestea sunt doar aspecte care trebuiesc integrate în amenajare?
Categoric da! Răspund afirmativ ambelor întrebări. Este visul meu și cred că al oricărui designer de a avea propria colecție. Orice obiect trebuie să fie parte integrată și să susțină amenajarea. Îmi doresc să am măcar un obiect semnat de mine. Să fie unul versatil și să aibă un design nemuritor. Asta m-ar bucura enorm.
